Biblioteca Digitală

  Mănăstirea Surpatele din Vâlcea Traianescu, Ion D Descriere Această mănăstire domnească se află situată în satul Surpatele din comuna Mănăstireni, pe coasta unui deal ce se lasă din șirul de munți și muncele, cari despart valea Otăsăului și al bisericii. Numai după ce urci șoseaua din sat, suind și coborând râpile rău podite ce se desfac din povârnișul muntelui, și ajungi în fața clopotniței se vede parte din zidul de valea Govorei.        Privită din șoseaua Otăsăului, mănăstirea stă mai mult ascunsă în frunzișul copacilor ce o înconjoară, pe deasupra cărora se zărește acoperișul țuguiat al clopotniței           Înconjurător dela stânga și corpul de case dela dreapta; iar intrând înăuntru vedem înălțând-se sveltă, în mijlocul curții, biserica fostei mănăstiri.  Textul integral -  Biblioteca Centrală Universitară ,,Mihai Eminescu ’’ Iași  Accesează link-ul  Mănăstirea Surpatele  Tr...

  Revista “Realitatea ilustrată (sau Lucrurile aşa cum le vedem cu ochii)” apare la Cluj, în data de 6 februarie 1927 ; din 6 mai 1928 apare la Bucureşti, până la 21 aprilie 1946 ; reapare în perioada : 9 ianuarie-3 aprilie 1949 Numărul de Paști 40 pagini (se poate citi la linkul următor) Realitatea ilustrată Sursa Biblioteca Digitală a Bucureștilor Din cuprins

  În munţi şi mânăstiri : note dintr'o escursiune făcută în 1906 prin munţii şi mânăstirile din Vâlcea - Bălăşel, Teodor (1869-1941) Bucureşti : Tipografia "Gutenberg", Joseph Göbl, 1913 Biblioteca Digitală a Bucureștilor În munţi şi mânăstiri - Teodor Bălășel

  Luminătorul, revistă religioasă, apare bilunar la Craiova (de la 1 septembrie 1909 - noiembrie 1912), apoi la Râmnicu-Vâlcea (de la 15 iunie-1 iulie 1910) ; Târgu-Jiu (1/15 august-1 septembrie 1910) De la 1 octombrie 1909, cu subtitlul : „Foaie bisericească" De la 15 iunie/1 iulie la 15 iulie/1 august 1910, 15 septembrie/1 octombrie 1910-15 decembrie 1911, Tipografia „Sache Pavlovici" ; de la 15 martie 1912, apare la Tipografia "Matei Basarab", Râmnicu-Vâlcea ; 1/15 august-1 septembrie 1910, Tipografia "N. D. Miloşescu", Tîrgu-Jiu ; 1 ianuarie- 1 martie 1912, Tipografia „0. Thüringer”, Râmnicu-Vâlcea ; numărul din 1 mai/1 iunie 1911 nu indică tipografia. Mai multe numere din revistă pot fi citite în colecțiile Bibliotecii Digitale a Bucureștilor: Luminatorul  

  Ca şi în cazul altor publicaţii regionale, revista „Suflet Oltenesc” a apărut în perioada interbelică, mai precis în anul 1927, din iniţiativa unui grup de profesori care au constituit în ianuarie, la Ştefăneşti-Vâlcea, asociaţia ”Tovărăşia folcloriştilor olteni”. Membrii acesteia, Teodor Bălăşel, I. I. Buligan-Delagorj, G. F. Ciauşanu, Constantin Ciobanu-Pleniţa, N. I. Dumitraşcu, Gh. N. Dumitrescu-Bistriţa , Gh. Gh. Fierăscu, C. S. Nicolăescu-Plopşor, preocupaţi de identificarea şi valorificarea folclorului regional, au încercat să culeagă şi să publice cât mai multe texte folclorice, dar, totodată, au avut în vedere şi descrierea obiceiurilor specifice culturii tradiţionale din lumea rurală olteană. Revista a fost unul dintre cadrele potrivite unei asemenea activităţi, fiind editate 8 numere în anul 1927. Primul număr - ianuarie 1927 Suflet oltenesc

Carte-document despre Războiul nostru de Reîntregire, 1916-1918, cu numeroase ilustrații, multe inedite. Titlu:         Răsboiul nostru Autori:       Cibin, Neculai Cuvinte cheie:    Români pe front Război mondial (1914-1918) – România World War, 1914-1918 – Romania Data publicării:   1924 Descriere: București : Imprimeria Statului, 1924 Biblioteca Digitala BCU Cluj Cartea poate fi citită aici  Răsboiul nostru

Foto. J. Fischer - Valea Oltului la Lotru 1941   Țara Loviștei : geografie istorică - Conea, Ion (1902-1974) Cartea in format PDF se poate citi sau decărca accesân link-ul.  Fragment ,,Am văzut, așa dar, că în dreptul gurii Lotrului — de numele căruia documentul din 1233 leagă numele și situația în spațiu   Loviștei se întinde o depresiune intramuntoasă, cum nu se poate mai bine individualizată. 0 bănuială și o întrebare se impun numai decât: nu cumva aici, în această depresiune, va fi fost Loviștea? Nu cumva, cu alte cuvinte, personalitatea istorică a «Loysthei» va fi fost tot una — ca desen și limită geografică — cu personalitatea geografică a depresiunii? Documentul a spus: Terram... Loystha vocatam, ab aqua Lothur vocata , adică: Tara Loviștei, cea de la apa care se numește Lotru. Și am găsit depresiunea, pe care analogia cu toate celelalte «țări» o cerea și pentru Loviștea, tocmai aci, în regiunea de confluenței a Lotrului cu Oltul.'' (În 1233 principele de coroa...